de Leta Popescu

Producător : Teatrul „Fani Tardini” Galați

Distribuția: Oana Mogoș ( Valeria, mamaia, fiica lui Grigore ), Ciprian Brașoveanu ( Lămbiță, tataia, soțul Valeriei ), Dan Căpățână ( Grigore, străbunicul, tatăl Valeriei ), Petronela Buda ( Ileana, fata celor doi ), Cristina Uja ( Aurora, fata celor doi ), Carmen Albu ( Silviana, fata celor doi ), Ama Beschieru ( Clara, nepoată, fiica Ileanei ), Vlad Volf ( Norbert, nepot, fiul Silvianei ), Răzvan Clopoțel ( Călin, fiul Aurorei ), Radu Horghidan ( Doru, fiul Aurorei ), Tamara Constantinescu ( Leidididi, străina ), Elena Ghinea ( Tarzan/Crina, posibilă fiică a lui Leidididi ), Ștefan Forir ( Țapul ), Flavia Călin ( Pisica Mâță ), Mihai Păun ( Câinele Țuchi ), Elena Emandi ( Găina Moțată ), Elena Anghel ( Cucuvea )

Regia: Leta POPESCU

Scenografia: Bogdan SPĂTARU

Mișcare scenică: Elena ANGHEL

Muzica originală: Csaba BOROS

Versuri: Oana MOGOȘ

Preparator muzical: Monica Măciuceanu

Durata: 2 h (fără pauză)

Sinopsis :
Un spectacol de teatru contemporan, scris și regizat de Leta Popescu, o comedie nostalgică care se desfășoară într-o atmosferă tonică, plină de umor și ironie, pe versuri puternice, care poartă personajele și spectatorii într-o călătorie în locurile copilăriei de altă dată, la țară, la bunici. „Regina nopții” marchează a treia colaborare a Letei Popescu cu teatrul gălățean, după succesele cu „Vrabia” și „Bujor”. O producție plină de haz și frumoase aduceri aminte, având la bază un text ce stârnește emoții puternice, potențate de muzica lui Csaba Boros. Povestea explorează amintirile dulci-amărui din copilărie, transportând publicul într-un sat molcom din Moldova, unde timpul pare să curgă altfel, între mirosul florilor de regina-nopții și nostalgia părinților și bunicilor plecați.

REGINA NOPȚII este locul de întâlnire cu amintirile dulci-amărui și pline de haz din bătătura casei în care am copilărit, un spectacol care ne aduce în față 17 personaje, 17 povești care se întâmplă într-un sat plin de farmec din Moldova, un loc în care miroase a mătură stropită cu apă, iar seara a regina nopții și unde pare că timpul se lungește la nesfârșit. Un loc din care părinții și bunicii se duc, iar în casă ne rămâne doar amintirea lor.

Stilul regizoral cu accente critice al Letei Popescu, pune lumina pe dinamica corpurilor, pe construcția psihologică a personajelor și pe interacțiunile dintre ele, iar atmosfera spectacolului este creată de Bogdan Spătaru printr-un spațiu minimalist cu accente simbolice.