O conferință susținută de Constantin Venerus Popa.

Ce se întâmplă când citim cu ochi noi un text „arhicunoscut”?

Această conferință își propune o lectură critică și contextualizată a comediei „O scrisoare pierdută”, scoțând la lumină detalii și întrebări pe care manualele școlare și interpretările tradiționale le-au ignorat sau le-au simplificat excesiv.

Departe de a fi o simplă „satiră politică”, piesa lui Caragiale devine, privită atent, o hartă subtilă a mecanismelor de putere, a limbajului dublu și a psihologiilor actorilor sociali.

Pentru liceeni și studenți, aceste „redescoperiri” aduc piesa mai aproape de prezent, relevându-i prospețimea. Pentru cadrele universitare și cercetători, această cercetare propune reevaluări cu miză teoretică și pedagogică.

Conferința oferă atât resurse pentru aprofundarea scenică, cât și deschideri teoretice, stimulând dialogul între generații și între profesii: între actorul care caută adevărul în replică, elevul care își caută vocația, profesorul care vrea să trezească interes, și cercetătorul care explorează dincolo de clasic.

Constantin Venerus Popa, dramaturg și medic primar dermato-venerolog, membru al Uniunii Scriitorilor din România – secția dramaturgie. Este autorul a peste zece piese montate la Teatrul Național Radiofonic și pe scene din București, Iași, Pitești și Chișinău, precum și al volumelor Defileul cu sens unic, Data probabilă a morții și O să înțelegi poimâine. Laureat al mai multor premii naționale de dramaturgie, opera sa explorează teme identitare, sociale și politice, cu o voce distinctă și profund contemporană. Prin activitatea sa constantă în teatru și publicistică, Constantin Venerus Popa propune o viziune originală asupra textelor clasice, așa cum o face și în această conferință.